Medic pneumolog avertizeaza: modificarile produse de fumat in plamani sunt ireversibile

Medic pneumolog avertizeaza: modificarile produse de fumat in plamani sunt ireversibile

Fumatul face in continuare ravagii şi ramane una dintre cele mai grave probleme de sanatate publica globala ce a afectat vreodata omenirea. Conform Organizaţiei Mondiale a Sanataţii, peste un miliard de persoane fumeaza, iar jumatate din cei care o fac vor muri din cauza acestui obicei. Fumatul afecteaza adulţi şi copii deopotriva, distrugand iremediabil plamanii. Medicul primar pneumolog Laura Cardoş, care trateaza romani care fumeaza inca din copilarie, descrie tabloul sumbru al acestui obicei care ucide anual peste 7 milioane de persoane.

La ce varsta incep romanii sa fumeze şi de ce? 

Dr. Laura Cardoş: Pacienţii mei fumeaza propriu-zis de la varsta de 18-20 ani, dar incep sa cocheteze cu ţigara de la 14-16 ani. Recordman-ul meu, in sens negativ evident, este un pacient care fumeaza de la 6 ani. Am, de asemenea, un pacient ce fumeaza de la 8 ani şi care are funcţia pulmonara redusa cu 80% faţa de normal, la varsta actuala de 40 ani. Varsta de incepere a fumatului depinde şi de condiţiile socio-economice: cu cat ele sunt mai precare, cu atat varsta este mai timpurie. Cat despre motive, cei care incep sa fumeze urmeaza exemplul anturajului direct (parinţi, colegi de clasa) şi considera fumatul un act de bravura, teribilism.

Cum afecteaza plamanii primul an de fumat? Dar urmatorii 5?

Dr. Laura Cardoş: Iritaţia şi inflamaţia cailor aeriene apar imediat dupa inhalarea substanţelor toxice din fumul de ţigara, cum ar fi: nicotina, gudron, monoxid de carbon, amoniac şi multe altele. Distrucţiile vor fi cu atat mai accentuate cu cat inhalarea noxelor este mai lunga. Modificarile ADN-ului celular, cele care duc la apariţia cancerului pulmonar, sunt cumulative: dupa 4 ani de fumat, riscul de cancer e de 4 ori mai mare decat dupa 1 an de fumat; dupa 5 ani, riscul de cancer creşte de 5 ori faţa de 1 an de fumat, etc.

Ce se intampla in plamani la fiecare decada de fumat?

Dr. Laura Cardoş: Cu cat perioada de fumat este mai lunga, cu atat progreseaza şi distrucţia membranelor alveolare, dar şi inflamaţia din caile aeriene. Pereţii cailor aeriene devin mai groşi din cauza inflamaţiei şi astfel, lumenul bronşic se ingusteaza, iar aerul patrunde mai greu in interior, aparand dificultaţile in respiraţie.

În timp, se produce o remodelare bronşica şi se schimba arhitectura tractului respirator, in mod ireversibil. Aceasta modificare nu poate fi corectata prin tratamentele medicamentoase existente. Modificarile ADN-ului celular, raspunzatoare de apariţia cancerului pulmonar, se cumuleaza in timp, iar efectele nocive ale fumatului asupra intregului organism sunt in creştere. Apar afecţiuni dermatologice, cardio-vasculare, etc. Scade imunitatea la nivel respirator şi apar mai multe infecţii.

Cum influenţeaza numarul de ţigari fumate plamanii?

Dr. Laura Cardoş: Fumatul produce daune in intregul organism. Severitatea afectarii organismului este individuala, dar mai multe ţigari fumate inseamna mai multe distrucţii in organism. Riscul imbolnavirilor este direct proporţional cu numarul de ţigari fumate pe zi, dar şi cu numarul anilor de fumat. Astfel, riscul de cancer pulmonar este de 20 de ori mai mare la cei care fumeaza 20 ţigari pe zi comparativ cu cei care fumeaza o ţigara pe zi.

Ce şanse de regenerare a ţesutului pulmonar exista dupa renunţarea completa la tutun?

Dr. Laura Cardoş: Odata instalate, modificarile produse de fumat asupra ţesutului pulmonar sunt ireversibile. Muşchiul inimii şi vasele de sange işi revin la un an dupp oprirea fumatului, dar plamanii nu işi revin niciodata. Riscul de a face cancer pulmonar dupa oprirea completa a fumatului se reduce treptat in urmatorii 15 ani, dar ramane mereu mai crescut decat la nefumatori. Fumatul produce emfizem pulmonar, care inseamna distrugerea treptata a pereţilor alveolelor pulmonare, cu ruperea membranelor alveolare. E important sa nu fumam, pentru a nu ne distruge ireversibil plamanii. Fumatorii trebuie motivaţi sa se opreasca, altfel distrucţia pulmonara va continua şi se va extinde.

Ce inseamna fumatul pasiv periculos?

Dr. Laura Cardoş: Prin fumatul pasiv sunt inhalate substanţele toxice din fumul de ţigara. În momentul inhalarii din ţigara, doar 15% din fumul aspirat ramane in plamanii fumatorului activ, iar restul de 85% este eliminat la exterior şi este inhalat de nefumatori, in mod egal cu cei care fumeaza.

Aceasta presupune anumite riscuri, cum ar fi: risc crescut de accident cardio-vascular (de ex. infarct miocardic acut ), risc cu peste 25% mai mare la fumatorii pasivi decat la cei neexpuşi fumului de ţigara; acesta apare ca urmare a depunerii placilor de aterom pe vasele de sange (artere coronare), ceea ce duce la ingustarea lor; risc de apariţie a cancerului pulmonar, cu 30% mai mare in cazul fumatorilor pasivi faţa de nefumatori. În plus, la pacienţii astmatici, se poate declanşa o criza de astm bronşic, dupa o expunere la fumul de ţigara de ordinul minutelor, prin inflamaţia produsa la nivelul cailor aeriene.

Cat de important este sa ferim complet copiii de fumul de ţigara?

Dr. Laura Cardoş: Bebeluşii care sunt expuşi la fumat in viaţa intrauterina se pot naşte prematur şi pot avea o greutate mai mica la naştere, de regula, sub 2500 grame. Copiii care inhaleaza fum de ţigara in mod repetat se imbolnavesc mai des. Ei fac boli precum bronşita, astm bronşic, pneumonie, otita medie, afecţiuni dermatologice, dar prezinta şi intarzieri in dezvoltarea creierului. Copiii urmeaza de obicei exemplul parinţilor: daca parinţii sunt fumatori, copiii inşişi se vor apuca de fumat mai uşor. În general, expunerea copiilor la fumul de ţigara inseamna tot fumat pasiv, cu toate consecinţele expuse anterior, consecinţe ce vor fi vizibile dupa ani de zile.

De ce apare cancerul pulmonar la fumatori?

Dr. Laura Cardoş:Apariţia cancerului pulmonar depinde de mai mulţi factori, dintre care fumatul are rolul primordial. Este posibil sa apara cancer pulmonar fara sa existe fumat activ şi/sau pasiv, dar 90% din cancerele pulmonare sunt cauzate de fumat, adica apar la fumatori.

Subsţantele toxice din fumul de ţigara produc treptat modificari ale ADN-ului celular, avand efecte mutagene, care determina apariţia cancerului pulmonar. În fumul de ţigara, exista substanţe radioactive (de exemplu, plutoniu), care determina transformarea celulelor normale in celule canceroase. Fumul de ţigara conţine peste 4000 de compuşi chimici, dintre care 50 de compuşi sunt dovediţi a fi cancerigeni. Totodata, riscurile sunt mai mari in cazul consumarii ţigarilor fara filtru decat al celor cu filtru.

Cum explicaţi procentul de fumatori care nu fac cancer?

Dr. Laura Cardoş: Organizaţia Mondiala a Sanataţii a aratat ca fumatul ucide 50% dintre fumatori. Fumatorii care nu fac cancer sunt protejaţi de anumite gene, terenul lor genetic este determinant. Exista şi posibilitatea ca unii fumatori sa decedeze din cauza altor boli produse de fumat şi astfel, sa nu aiba timp sa dezvolte un cancer pulmonar.

De ce este periculos cancerul pulmonar?

Dr. Laura Cardoş: Cancerul pulmonar a devenit una din principalele cauze mondiale de deces. Cancerul pulmonar este o tumora de extrema gravitate, in care simptomele apar tardiv, evoluand asimptomatic, adica „mut”, in majoritatea cazurilor. Mai puţin de o treime din cazuri sunt, la momentul diagnosticului, intr-o etapa terapeutica utila, in general, supravieţuirea fiind de 6-18 luni şi doar aproximativ 20% din pacienţi traiesc mai mult de 1 an.

În momentul diagnosticului, 55% dintre pacienţi au metastaze, circa 30% au boala extinsa loco-regional şi doar 15% au stadiu de boala localizat/limitat. În ce priveşte supravieţuirea la 5 ani, pentru pacienţii cu stadii localizate ale bolii aceasta este de 48%, coborand la 18% pentru cei cu boala extinsa loco-regional şi fiind practic nula pentru cei cu metastaze. Pacienţii cu rata crescuta de supravieţuire sunt cei diagnosticaţi in stadii precoce, operabile, fapt ce arata necesitatea diagnosticului in astfel de stadii, inainte de instalarea simptomelor.