Durerea: ce este, cum apare, tipuri de durere si tratament

Durerea: ce este, cum apare, tipuri de durere si tratament

Ce este durerea
   a. Ce este si care este mecanismul durerii
   b. Rolul durerii in organism
   c. Tipuri de durere
   d. Cauze ale durerii
   e. Masurarea durerii
   f. Indicatori ai durerii in lipsa comunicarii verbale
   g. Diagnosticarea durerii
   h. Factori ce influenteaza intensitatea durerii

Cum se trateaza durerea
   a. Tratarea durerilor acute
   b. Tratarea durerilor cronice

Ce este durerea

Durerea este o functie vitala a corpului uman, ce implica nociceptorii si sistemul nervos central, pentru a transmite mesaje de la stimuli catre creier.

Ce este si care este mecanismul durerii

Durerea este o senzatie deranjanta, neplacuta, adesea cauzata de stimuli intensi sau de stimuli care provoaca leziuni. Deoarece este un fenomen complex si subiectiv, definirea durerii a fost o adevarata provocare pentru medici.

Asociatia Internationala pentru Studiul Durerii are o definitie care este folosita la scara larga si care spune ca: „Durerea este o experienta senzoriala si emotionala neplacuta asociata cu afectarea potentiala sau actuala a tesuturilor sau este descrisa in termenii unor astfel de leziuni”. In diagnosticul medical, durerea este privita ca un simptom al unei afectiuni prezente. Mecanismul durerii este compus din mai multe elemente. Durerea implica o interactiune complexa intre nervii specializati, maduva spinarii si creierul tau.

In maduva spinarii, celulele nervoase specializate filtreaza si prioritizeaza mesajele primite de la nervii periferici. Aceste celule nervoase actioneaza la fel ca niste porti, controland astfel ce mesaje ajung pana la creierul tau – si la ce viteza si cu ce forta.

Durerea severa, precum cea pe care o simti de la o arsura, este procesata ca o avertizare urgenta, declansandu-ti muschii, pentru ca tu sa iti retragi repede mana de pe aragaz, de exemplu. Unele mesaje ale durerii, cum ar fi cele de la o zgarietura sau de la stomacul deranjat, sunt transmise mai incet sau cu mai putina forta.

Din maduva spinarii, mesajele durerii calatoresc pana la creier. Creierul tau raspunde, la randul lui, prin transmiterea unor mesaje care incurajeaza procesul de vindecare. De exemplu, creierul poate sa transmita un semnal sistemului tau nervos autonom, care controleaza circulatia sangelui, sa trimita mai multe globule albe din sange si mai multe trombocite pentru a ajuta la repararea tesutului de la locul unei leziuni.

Creierul tau, totodata, poate sa semnaleze eliberarea ori secretia unor substante chimice care suprima durerea. Durerea rezulta dintr-o serie de modificari chimice si electrice complexe, care implica nervii tai periferici, maduva spinarii si creierului. Atunci cand te lovesti la cot, de exemplu, sursa durerii este in zona cotului.

Mesajele/semnalele durerii se misca prin nervii periferici si ajung la maduva spinarii. Mai apoi, ca parte din mecanismul durerii, creierul tau interpreteaza mesajele acestea ca fiind durere. Urmatoarea etapa consta in faptul ca creierul trimite substante chimice care suprima durerea si declanseaza alte raspunsuri la acea senzatie de durere.

Rolul durerii in organism

Te-ai intrebat vreodata de ce este important sa simtim durere? Durerea joaca un rol important in vietile oamenilor. Ea are scopul de a ne proteja de rau, prin faptul ca ne face sa asociem anumite actiuni daunatoare cu o senzatie de durere. Si tot durerea e cea care ne arata un semnal de alarma, ne „informeaza” in legatura cu bolile pe care le-am putea avea.

Totodata, durerea produce o reactie emotionala, nu doar una fizica. Unele dureri pot fi cauzate de depresie sau de o suparare cauzata de decesul cuiva drag, dar aceste dureri nu sunt usor de masurat sau de clasificat. Pe de alta parte, absenta durerii (nu ne referim la cea data de o reactie emotionala) poate incuraja anumite tipuri de alte actiuni. De exemplu, esti mai inclinat sa alegi o farfurie care nu este fierbinte decat una care stii ca te frige.

Tipuri de durere

Doua dintre cele mai intalnite tipuri de durere sunt cea cronica si cea acuta. Durerea poate fi pe termen scurt (acuta) sau pe termen lung (cronica). Durerea acuta este o durere severa sau subita, care se rezolva intr-o anumita perioada de timp. De exemplu, poti sa simti durere acuta atunci cand ai o boala, ai suferit un traumatism (lovitura sau leziune) sau ai avut o interventie chirurgicala.

Durerea cronica este persistenta, dureaza luni sau chiar mai mult. Durerea cronica este considerata o afectiune, o problema de sanatate in sine. La randul ei, durerea cronica poate fi usoara sau severa. De asemenea, durerea poate fi impartita, in functie de originea si de durata ei, in trei categorii in care sunt incluse si primele doua: acuta, cronica si durere la efort fizic (o activitate fizica intensa, solicitanta). In cazul durerii acute, stii, de regula, cu exactitate unde si de ce te doare.

Cotul te ustura si te doare dupa ce te-ai zgariat in acea zona sau simti durere in locul unde a avut loc o incizie facuta de medicul chirurg. In cazul durerii cronice, este posibil sa nu stii motivul pentru care apare aceasta senzatie. De exemplu, o rana s-a vindecat, dar durerea inca persista – si ar putea sa devina chiar mai intensa. Durerea cronica, totodata, poate sa apara fara sa existe indiciul vreunei boli sau leziuni. Pe langa aceste tipuri, durerea mai poate fi: somatica, viscerala, radianta.

Cauze ale durerii

Cel mai simplu spus, durerea incepe atunci cand anumite terminatii nervoase sunt stimulate. Acest lucru poate rezulta din leziuni sau deteriorari ale tesuturilor din corp, cum ar fi atunci cand te-ai taiat la deget. Durerea, totodata, poate sa rezulte din deteriorarea nervilor sau din cauza problemelor de la nivelul nervilor (pot fi cauze neuropatice). Uneori, durerea apare fara sa existe vreo cauza cunoscuta sau apare la mult timp dupa ce o rana s-a vindecat.

Durerea cronica este, de obicei, cauzata de o leziune/rana initiala, cum ar fi o entorsa usoara la spate sau o intindere musculara. Se crede ca durerea cronica se dezvolta dupa ce nervii au fost deteriorati. Afectarea nervilor face durerea sa fie mult mai intensa si sa dureze mai mult timp. In aceste cazuri, tratarea leziuniide la baza poate sa nu rezolve durerea cronica.

Cu toate acestea, in unele cazuri, oamenii se confrunta cu durerea cronica fara sa aiba o leziune sau lovitura anterioara. Cauzele exacte ale durerii cronice fara leziuni sau rupturi ale tesuturilor nu sunt pe deplin intelese.

Durerea, uneori, poate sa rezulte dintr-o afectiune medicala ce reprezinta substratul ei, cum ar fi:

• sindromul de oboseala cronica: caracterizat prin oboseala extrema, prelungita, adesea insotita de durere;

• endometrioza: o boala dureroasa care apare atunci cand mucoasa uterina creste in afara uterului;

• fibromialgia: o durere larg raspandita in oase si muschi;

• bolile inflamatorii intestinale: un grup de afectiuni care provoaca inflamatii dureroase, cronice in tractul digestiv; • cistita interstitiala: o boala cronica ce este caracterizata de presiunea si durerea vezicii urinare;

• disfunctia articulatiei temporo-mandibulare: o boala care provoaca un sunet (ca un pocnet) dureros, ruperea sau blocarea dureroasa a maxilarului;

• vulvodinia: o durere vulvara cronica ce apare fara o cauza evidenta.

Masurarea durerii

Exista mai multe metode prin care se poate masura durerea. De exemplu, dolorimetrul, care este un instrument folosit pentru a masura pragul durerii si toleranta la durere.

Dolorimetria, ca ramura, a fost definita ca fiind „masurarea sensibilitatii la durere sau intensitatii durerii”. De-a lungul timpului, au fost dezvoltate mai multe tipuri de dolorimetre. Acestea aplica o presiune constanta, durere sau stimulare electrica pe o anumita zona sau misca o articulatie ori alta parte a corpului pentru a determina ce nivel de caldura, de presiune, de curent electric sau ce cantitate de miscari produce o senzatie de durere.

Uneori, presiunea este aplicata folosind un obiect sau prin cresterea locala a presiunii aerului pe o anumita zona a corpului, iar in unele cazuri, prin apasarea unui obiect ascutit pe o zona de pe corp. Alte metode de masurare a durerii sunt: scala numerica subiectiva, scala (descriptiva a) durerii sau chestionarele pentru evaluarea durerii.

O scala a durerii masoara intensitatea durerii unui pacient sau alte trasaturi de acest gen. Scalele durerii sunt bazate pe incredere, pe desene (comportamentale) sau pe date imaginare. Auto-raportarea este considerata primara si ar trebui obtinuta de la pacient, daca este posibil.

Masurarile durerii ajuta la determinarea severitatii, tipului si duratei durerii si sunt folosite pentru a stabili un diagnostic precis, pentru a determina un plan de tratament si pentru a evalua eficacitatea tratamentului. Scala durerii este o metoda disponibila pentru nou-nascuti, sugari, copii, adolescenti, adulti, varstnici si pentru persoanele a caror comunicare este afectata.

Indicatori ai durerii in lipsa comunicarii verbale

Durerea poate fi foarte dificil de evaluat in cazul persoanelor cu deficiente cognitive, de exemplu, sau in cazul celor care nu pot comunica verbal, deoarece auto-evaluarea acestor pacienti in legatura cu durerea poate fi inexacta sau dificil de obtinut. Astfel, evaluarea comportamentala bazata pe observatii este metoda optima in cazul acestor pacienti.

Cand persoana poate vorbi, medicul se poate baza pe alti indicatori, cum ar fi verbalizarile sau vocalizarile: suspinatul, gemutul, faptul ca persoana striga sau cheama pe cineva, faptul ca cere ajutorul, abuzul verbal.

Indicatori comuni ai durerii (in lipsa comunicarii verbale), cand specialistul se bazeaza pe comportamentul persoanei, sunt urmatorii:

• Expresiile faciale: incruntarea, grimasele, expresiile distorsionate, clipitul rapid;

• Miscarile corpului: individul este rigid, tensionat, in garda, se framanta/se foieste, se misca/se leagana intens, modificari ale mobilitatii, cum ar fi inactivitatea fizica sau nelinistea psiho-motorie;

• Modificari in interactiunile interpersonale: individul este agresiv, rezistent la ingrijirea pe care o primeste, turbulent, retras;

• Modificari in tiparele de activitate: modificarea apetitului, modificari in ceea ce priveste somnul, incetarea subita a rutinelor obisnuite;

• Modificarea statusului mental: plans, confuzie sporita, irascibilitate, suferinta.

Totodata, durerea se poate manifesta si la nivel fiziologic. Acesti indicatori sunt, dupa cum urmeaza:

• cresterea ritmului cardiac;

• cresterea tensiunii arteriale;

• accelerarea frecventei respiratorii;

• diaforeza (transpiratie abundenta);

• dilatarea pupilelor.

Diagnosticarea durerii

Daca ai o senzatie durere, medicul tau are multe modalitati la dispozitie pentru a afla ce anume o cauzeaza. Medicul te va intreba despre simptomele tale si despre istoricul tau medical, va incerca sa afle inclusiv bolile de care suferi, ce accidentari sau leziuni ai avut sau daca ai suferit o interventie chirurgicala. De asemenea, medicul te va examina si va putea recomanda o serie de teste de sange sau radiografii.

Printre testele care pot ajuta medicul specialist sa identifice cauza durerii tale se numara:

• examinarea CT (tomografia computerizata standard) – majoritatea scanarilor de acest gen dureaza intre 15 minute si 1 ora;

• MRI (tomografia de rezonanta magnetica) – o scanare poate dura 5 minute sau mai mult de 1 ora;

• blocarea nervilor – aceste teste pot trata si diagnostica acea cauza a durerii tale; medicul iti injecteaza ceva pentru a amorti durerea (un anestezic) in locurile unde sunt anumiti nervi; raspunsul pacientului la blocarea bervilor poate ajuta medicul sa descopere ce anume provoaca durerea si de unde provine aceasta;

• discografia – acest test este bun pentru persoanele care iau in considerare interventia chirurgicala pentru a-si trata durerea de spate; medicii folosesc discografia atunci cand vor sa faca teste inainte de a se decide in privinta unui tratament; in timpul acestui test, o substanta ca o „vopsea” este injectata in discul coloanei vertebrale despre care se crede ca ar fi cauza durerii; substanta scoate la iveala zonele afectate la radiografie;

• mielograma – si acest test este folosit pentru durerea de spate, ia o substanta de contrast, ca o vopsea, este injectata in canalul spinal; acest test ajuta la identificarea compresiei nervilor, care este cauzata de hernia de disc sau de fracturi in aceasta zona;

• EMG: electromiografia le permite medicilor sa verifice activitatea muschilor; medicul introduce niste ace fine in muschi pentru a masura raspunsul lor la semnalele electrice;

• scanarile osoase – acestea ajuta la diagnosticarea si la urmarirea infectiilor, fracturilor si a altor afectiuni de la nivelul oaselor. Un medic injecteaza o cantitate mica dintr-o substanta radioactiva, in fluxul de sange al pacientului. Aceasta substanta se va colecta in oase, in special in zonele care nu sunt normale.

• imagistica cu ultrasunete – numit si sonografie, acest test foloseste unde sonore de inalta frecventa pentru a obtine imagini din interiorul corpului; ecourile undelor sonore sunt inregistrate si sunt afisate ca imagini in timp real.

Factori ce influenteaza intensitatea durerii

Raspunsul unei persoane la durere este foarte mult influentat de multe trasaturi de personalitate, precum si de o serie de factori psihologici, emotionali si sociali.

Factorii care pot influenta cat de sensibila este o persoana la durere si modul in care acea persoana raspunde/reactioneaza la durere sunt:

• Factorii genetici – „harta” ta genetica influenteaza cat de sensibil este corpul tau la semnalele durerii si modul in care percepi tu durerea; unele dovezi stiintifice sugereaza ca tendinta de a dezvolta durere neuropatica dupa afectarea/lezarea unui nerv poate avea, in acelasi timp, o componenta genetica puternica;

• Sexul – femeile raporteaza mai frecvent durerea, niveluri mai severe de durere si o durere care dureaza mai mult, comparativ cu barbatii; nu se stie de ce se intampla acest lucru;

• Problemele de sanatate pe termen lung – multe boli cronice si multe afectiuni, cum ar fi fibromialgia, migrenele si sindromul de intestin iritabil sunt asociate cu durerea;

• Factorii psihologici – durerea este mai prevalenta in cazul indivizilor care au depresie, anxietate sau o stima de sine scazuta; pesimismul exagerat sau durerea dusa pana la „catastrofa” pot, de asemenea, sa agraveze senzatia;

• Factorii sociali – stresul si izolarea sociala contribuie la experienta durerii; cercetarile sugereaza, totodata, ca un nivel scazut al educatiei, veniturile mai scazute si faptul ca o persoana este somera sunt legate de o prevalenta mai mare a durerii.

• Experientele din trecut – amintirile tale legate de experientele dureroase din trecut pot influenta experientele tale actuale; daca ai avut o experienta neplacuta cu un medic dentist sau daca nu ai fost niciodata la dentist si esti foarte nervos in legatura cu aceasta vizita la cabinet, chiar si o mica interventie poate sa produca un raspuns puternic la durere;

• Alti factori individuali: educatia si cresterea, strategiile tale prin care faci fata durerii si atitudinea ta in general pot influenta modul in care interpretezi mesajele durerii si modul in care tolerezi durerea; la fel si asteptarile tale in legatura cu modul in care „gandesti” sau „crezi” ca ar trebui sa simti durerea sau sa reactionezi la durere.

Cum se trateaza durerea

Durerea este complexa, astfel ca exista multe optiuni de tratament: medicamente, terapii si tehnici ce ajuta atat corpul, cat si mintea. Cere sfatul medicului si nu trata durerea „dupa ureche”. Invata beneficiile si riscurile fiecarei metode de tratament, pentru a scapa de durere in cel mai eficient mod.

Tratarea durerilor acute

Durerea acuta poate sa dureze un moment; ea rareori devine durere cronica. Durerea acuta, de obicei, apare subit si are o durata limitata. Ea este frecvent cauzata de deteriorarea/ruptura tesuturilor, cum ar fi oasele, muschii sau organele si debutul acestei durerii este, adeseori, acompaniat de anxietate sau de o suferinta emotionala.

Abordarea pentru pacientii cu durere acuta incepe prin indentificarea cauzei de la baza senzatiei si prin gasirea unui tratament specific pentru acea afectiune.

Primul agent farmacologic pentru tratamentul simptomatic al durerii usoare pana la moderata este acetaminofenul (paracetamolul) sau un medicament din clasa antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS). Alegerea dintre aceste doua tipuri de medicamente depinde de tipul de durere si de factorii de risc ai pacientului in ceea ce priveste efectele adverse legate de intrebuintarea antiinflamatoarelor nesteroidiene (de exemplu, efecte gastrointestinale, cardiovasculare, etc.).

Diversele antiinflamatoare din clasa AINS au efecte analgezice similare. Daca acesti agenti nu sunt suficienti pentru a trata durerea usoara pana la moderata, optiuni rezonabile pot fi medicamentele care tintesc cai dureroase separate, in mod simultan, cum ar fi o combinatie de paracetamol si opioide. Durerea acuta severa este, de obicei, tratata cu medicamente opioide puternice.

Cere sfatul medicului, deoarece el iti poate recomanda, in functie de severitatea durerii tale, acele medicamente specifice pentru tratarea durerilor acute.

Tratarea durerilor cronice

Durerea cronica dureaza mai mult timp decat durerea acuta si este, in general, cumva mai rezistenta la tratamentul medical. Ea este de obicei asociata cu o boala pe termen lung, cum este artroza (osteoartrita). In unele cazuri, cum ar fi fibromialgia, durerea cronica este una dintre caracteristicile definitorii le bolii.

Durerea cronica poate fi rezultatul tesuturilor afectate sau deteriorate, dar foarte des ea este atribuita afectarii nervilor (durere neuropatica). Obiectivul principal al tratamentului este de a reduce durerea si de a spori mobilitatea persoanei. Acest lucru te ajuta sa te intorci la activitatile tale de zi cu zi, fara disconfort. Severitatea si frecventa durerii cronice poate sa difere, in functie de persoana. Asa ca medicii au creat mai multe planuri de management al durerii, care sunt specifice fiecarui pacient.

Planul tau de management al durerii, de exemplu, va depinde de simptomele tale si de orice alte afectiuni de care suferi. Tratamente medicamentoase, remediile ce tin de stilul de viata sau o combinatie a acestor metode pot fi folosite la tratarea durerii cronice. De asemenea, interventiile chirurgicale pot fi o alta abordare folosita in tratarea durerii cronice.

Mai multe tipuri de medicamente sunt disponibile in farmacii si pot ajuta la tratarea durerii cronice. Iata cateva exemple:

• calmantele eliberate fara prescriptie medicala, inclusiv acetaminofenul (paracetamolul) sau medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), precum aspirina sau ibuprofenul;

• medicamentele pentru durere din clasa opioidelor, inclusiv morfina, codeina si hidrocodona;

• analgezicele adjuvante, cum ar fi antidepresivele si anticonvulsivele.

Pe de alta parte, anumite proceduri medicale pot fi utilizate in tratarea durerii cronice, pentru ca pot calma. Cateva exemple de acest gen sunt:

• stimularea electrica, metoda care reduce durerea prin trimiterea unor mici socuri electrice in muschii pacientului;

• blocarea nervilor, care presupune o injectie facuta pacientului, injectie care impiedica nervii sa trimita semnalele durerii la creier;

• acupunctura, metoda care implica introducerea unor ace in piele, in anumite puncte, pentru a calma durerea;

• interventiile chirurgicale, care corecteaza leziunile sau loviturile care poate nu s-au vindecat in mod corespunzator si care ar putea contribui la durerea pe care o simte pacientul.

Sursa foto: Shutterstock