Cum prevenim caderile

Cum prevenim caderile

La varsta a treia, cazaturile pot cauza adesea fracturi ce impun spitalizare. Specialistul nostru ne spune ce masuri sunt utile pentru ca acestea sa fie prevenite.

Pentru varstnici, consecintele fizice si psihologice ale unei caderi pot fi grave – de la o mobilitate scazuta, pierderea increderii in sine sau limitarea activitatilor de zi cu zi, pana la incapacitatea functionala. Printre factorii de risc ai caderii la persoanele in varsta, se numara: sedentarismul (nu merg suficient de mult pe jos), afectarea echilibrului, mobilitatea scazuta, tonusul muscular slab, problemele de vedere, dependenta de o alta persoana pentru activitatile curente, zilnice de rutina, utilizarea medicamentelor (automedicatie, utilizarea de 4 sau mai multe medicamente, utilizarea de medicamente psihotrope), insuficienta cognitiva, incontinenta urinara, consumul de alcool, boala Parkinson si osteoartrita.

Evaluarea riscurilor

Daca este necesar sa evaluam riscul de cadere (mai ales in cazul persoanelor in varsta care tocmai au cazut, au suferit caderi multiple in anul precedent sau care au avut tulburari de mers sau echilibru), se recomanda consultarea unui medic.

Pentru a stabili cat de mare este riscul si ce masuri sunt necesare, acesta va solicita un istoric al caderilor si ar putea recomanda: evaluarea mersului, echilibrului, mobilitatii si fortei musculare, evaluarea riscului de osteoporoza, evaluarea tulburarilor vizuale si a insuficientei cognitive si o examinare neurologica, evaluarea incontinentei urinare, a riscurilor din mediul in care traieste pacientul, examinarea cardiovasculara si revizuirea medicatiei.

Ce poti face pentru a le evita

Medicul primar ortopedie-traumatologie Mihai Tudor Gavrila ne recomanda cateva masuri prin care pot fi prevenite caderile la varstnici:

– iluminatul: poziţionarea intrerupatoarelor la indemana si asigurarea unui iluminat de veghe corespunzator;

– asigurarea unor spaţii locative aerisite, fara podele alunecoase, praguri, covoare uzate, indepartarea unor articole de mobilier pentru a asigura accesul uşor la dependinţele de necesitate; prezenţa de balustrade, rafturi la indemana;

– amenajarea bailor şi bucatariilor prin evitarea gresiei lucioase, poziţionarea de manere la cabina de duş sau la cada;

– prezenţa unui mobilier adecvat cu scaune şi pat cu maner adaptat inalţimii pacientului;

– ataşarea de perniţe protectoare in dreptul şoldurilor;

– tratamentul afecţiunilor care pot duce la pierderea cunoştinţei sau la scaderea acuitaţii vizuale (eventual prezenţa unui insoţitor);

– activitatea fizica regulata pentru refacerea reflexelor şi tonifierea musculaturii;

– investigarea periodica (anuala) pentru osteoporoza şi tratament adecvat.

Info

Se estimeaza ca aproximativ o treime din persoanele cu varsta de peste 65 de ani cad cel putin o data in fiecare an.

Sfatul specialistului

Dr. Mihai Tudor Gavrila, medic primar ortopedie-traumatologie www.ortopedumar.ro

Ca rezultat al scaderii densitaţii osoase, la varstnici pot sa apara fracturi la traumatisme relativ minime. Cele mai expuse oase sunt: vertebrele (care se taseaza – fractura prin tasare este cea mai frecventa din osteoporoza şi este adesea nesesizabila, nedureroasa; de aceea batranii sunt mai mici de statura şi cocoşaţi), pumnul (cadere din picioare pe mana), şoldul (cadere din picioare pe şold) şi umarul (cadere pe umar).

Pacientul varstnic care face o fractura de pumn sau de şold sufera de obicei un traumatism prin cadere, cel mai adesea in casa. Scaderea acuitaţii vizuale, coroborata cu reflexe scazute şi un tonus muscular slab, duce la impiedicarea sau alunecarea sa.