ACTIVITATEA FIZICA MODERATA REDUCE SIMPTOMELE REFLUXULUI GASTROESOFAGIAN

ACTIVITATEA FIZICA MODERATA REDUCE SIMPTOMELE REFLUXULUI GASTROESOFAGIAN

ACTIVITATEA_FIZICA_M_84345.jpgActivitatea fizica moderata pare sa fie benefica pentru boala de reflux gastroesofagian (BRGE), in timp ce activitatea viguroasa poate fi periculoasa la indivizii cu predispozitie pentru aceasta afectiune.

BRGE se defineste ca un reflux anormal al continutului stomacului in esofag cel putin o data pe saptamina, ducind la simptome ca arsuri si/sau regurgitarea acidului, si/sau distrugerea mucoasei esofageale, care pot provoca de asemenea complicatii pe termen lung, cum ar fi boala esofagiana Barret. BRGE reprezinta o disfunctie comuna, in special in lumea occidentala (10-20% din populatie in tarile vestice, iar in cele asiatice sub 5%), iar prevalenta sa pare sa fie in crestere. Rata incidentei, raportata in 2 studii, este de 4,5 si 5,4/ 1000 de oameni pe an. BRGE este o boala multifactoriala in care factorii anatomici si functionali joaca fiecare un rol patogenetic. Mecanismul patogenetic principal in BRGE este considerat a fi relaxarea tranzitorie a sfincterului esofagian inferior care este responsabil de majoritatea episoadelor de reflux la pacientii cu esofagita si la cei cu boala de reflux non-eroziv. Un numar crescut de episoade BRGE, combinat sau nu cu un tonus bazal afectat al sfincterului esofagian inferior, sau cu disfunctie motorie gastrica sau esofagiana, pot duce la BRGE, dar cauzele acestor functii dereglate nu sint decit partial cunoscute. Rolul factorilor genetici sugerat de studiile pe gemeni monozigoti demonstreaza o ereditabilitate de 31-43%.

Studii anterioare au demonstrat ca efortul fizic intens induce BRGE, iar simptomele acestei boli sint comune printre atleti. S-a raportat ca alergarea, ciclismul si antrenamentul cu greutati cresc incidenta BRGE la voluntarii care nu prezentau initial simptome ale bolii. Mai mult, s-a stabilit ca anumite tipuri de exercitiu fizic sint susceptibile de a induce simptome de reflux, alergarea si exercitiile de rezistenta fiind mai refluxogenice decit ciclismul. Folosirea bauturilor cu continut ridicat de carbohidrati pentru sportivi faciliteaza cresterea simptomelor de reflux. De aceea, se pare ca exista o ierarhie a exercitiilor care induc simptomele de reflux. Nu exista un acord general cu privire la mecanismul prin care exercitiile in forta, viguroase induc refluxul. Exercitiul poate ingreuna motilitatea esofagiana si inrautati simptomele la nivelul tractului gastrointestinal superior. Odata cu cresterea intensitatii exercitiilor s-a observat descresterea duratei, amplitudinii si frecventei contractiilor esofagului. Uneori creste doar frecventa contractiilor peristaltice. Ca o consecinta a frecventei fortarii abdominale asociata cu exercitiul in forta, compromisul anatomic de la jonctiunea esofago-gastrica poate predispune la refluxul indus de exercitiu. Pe de alta parte, BRGE poate fi crescut la atleti datorita unui flux sanguin gastrointestinal scazut, schimbarilor secretiei hormonale, schimbarilor functiei motorii a esofagului si ventriculului, precum si constringerii pozitiei corporale in timpul exercitiului.

Totusi, aceste rezultate ale unor studii nu pot fi extinse la nivelul activitatii fizice normale, care are fara indoiala un efect protector impotriva BRGE. S-a determinat o corelatie intre numarul de sedinte de exercitiu cu durata de 30 de minute si un risc scazut de simptome BRGE. Astfel, s-a sugerat un mecanism al barierei antireflux fortificata prin exercitiu, bariera constituita probabil de muschiul striat.

Intr-un studiu pe gemeni monozigoti s-au gasit dovezi ca activitatea fizica in timpul liber scade riscul BRGE, in timp ce activitatea fizica la servici creste riscul simptomelor BRGE. S-a sugerat ca poate exista o explicatie la nivelul activitatii fizice la lucru desfasurata de obicei postprandial, cu senzatia de stomac plin.

Cu toate ca modificarile stilului de viata sint folosite ca prima masura in tratamentul BRGE, rolul patogenetic al factorilor care determina stilul de viata si, in consecinta, eficacitatea masurilor luate pentru schimbarea stilului de viata sint controversate. Obezitatea, in particular obezitatea abdominala, joaca un rol cheie in determinarea simptomelor si complicatiilor BRGE prin efecte mecanice si metabolice. Scaderea controlata in greutate, prin dieta sau chirurgical, este eficienta in imbunatatirea simptomelor de boala. In concluzie, activitatea fizica de rutina, usoara, impreuna cu modificarile de dieta, si anume o dieta bogata in fibre si redusa in grasimi, se recomanda in prevenirea simptomelor refluxului.

Boala Crohn si colita ulcerohemoragica sint boli inflamatorii ale colonului (BIC) idiopatice care afecteaza o populatie larga (de exemplu 0,5% canadieni). S-a determinat ca exercitiul protejeaza impotriva instalarii BIC, desi studiile sint putine deocamdata. Este clar ca antrenamentul este benefic pentru reducerea stress-ului. De asemenea, exercitiul se recomanda pentru a contraataca unele complicatii specifice BIC prin imbunatatirea densitatii minerale osoase, raspunsului imunologic, sanatatii psihosociale, pierderii in greutate si capacitatii de adaptare la stress. Exista desigur limitari ale cantitatii si intensitatii exercitiilor pe care pacientii cu BIC le pot desfasura. In concluzie, exercitiul poate fi benefic pentru pacientii cu BIC cu conditia ca programul de antrenament sa fie personalizat in acord cu unicitatea manifestarilor bolii la fiecare pacient.

10566